REÎNFIINȚÁRE, reînființări, s. f. Acțiunea de a reînființa și rezultatul ei. – V. reînființa.

REÎNFIINȚÁRE, reînființări, s. f. Acțiunea de a reînființa și rezultatul ei. – V. reînființa.

REÎNFIINȚÁRE, reînființări, s. f. Acțiunea de a reînființa; reîntemeiere, refacere. Reînființarea colectivului artistic.

reînființáre (-fi-in-) s. f., g.-d. art. reînființắrii; pl. reînființắri

reînființáre s. f. înființare

REÎNFIINȚÁRE s. reîntemeiere. (~ unei societăți.)

REÎNFIINȚARE s. reîntemeiere. (~ unei societăți.)