REÎMPĂDURÍRE, reîmpăduriri, s. f. Acțiunea de a reîmpăduri și rezultatul ei. – V. reîmpăduri.

REÎMPĂDURÍRE, reîmpăduriri, s. f. Acțiunea de a reîmpăduri și rezultatul ei. – V. reîmpăduri.

REÎMPĂDURÍRE, reîmpăduriri, s. f. Acțiunea de a reîmpăduri și rezultatul ei; replantare a unei păduri. Planul de reîmpădurire.

reîmpăduríre s. f., g.-d. art. reîmpădurírii; pl. reîmpăduríri

reîmpăduríre s. f. împădurire