Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru repurtat

REPURTÁ1, repórt, vb. I. Tranz. și refl. (Rar) A-și îndrepta gândul asupra unor oameni, idei, fapte din trecut; a se întoarce cu mintea înapoi. – Din fr. réporter (după purta).
REPURTÁ2, repurtez, vb. I. Tranz. A obține, a câștiga o victorie, un succes (de obicei într-o competiție). – Din lat. reportare, it. riportare.
repurtá (a-și îndrepta gândurile) vb., ind. prez. 1 sg. repórt, 3 sg. și pl. repoártă
repurtá (a obține un succes) vb., ind. prez. 1 sg. repurtéz, 3 sg. și pl. repurteáză
REPURTÁ vb. I. tr. A obține, a câștiga o victorie, un succes. [Cf. fr. remporter].
A REPURTÁ1 repórt tranz. rar A face să se repoarte. /<fr. reporter
A REPURTÁ2 ~éz tranz. A obține o victorie, un succes. /<lat. reportare, it. riportare
A SE REPURTÁ ma repórt intranz. A se întoarce cu gândul la oameni, la idei, fapte din trecut. /<fr. reporter

Repurtat dex online | sinonim

Repurtat definitie

Intrare: repurtat
repurtat participiu