Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru repercutare

REPERCUTÁRE, repercutări, s. f. Acțiunea de a se repercuta și rezultatul ei. – V. repercuta.
REPERCUTÁRE, repercutări, s. f. Acțiunea de a se repercuta și rezultatul ei. – V. repercuta.
repercutáre s. f., g.-d. art. repercutắrii; pl. repercutắri
repercutáre s. f., g.-d. art. repercutării; pl. repercutări
REPERCUTÁRE s. v. reflexie.
REPERCUTÁRE s.f. Acțiunea de a se repercuta. [< repercuta].
REPERCUTARE s. (FIZ.) întoarcere, răsfrîngere, reflectare, reflexie. (~ unei unde.)

Repercutare dex online | sinonim

Repercutare definitie

Intrare: repercutare
repercutare substantiv feminin
Creare CV Creare CV