Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru reînnoire

REÎNNOÍRE, reînnoiri, s. f. Acțiunea de a (se) reînnoi și rezultatul ei. – V. reînnoi.
REÎNNOÍRE, reînnoiri, s. f. Acțiunea de a (se) reînnoi și rezultatul ei. – V. reînnoi.
REÎNNOÍRE, reînnoiri, s. f. Acțiunea de a (se) reînnoi și rezultatul ei; (fig.) schimbare, prefacere, transformare. Samăn în lume, de 20 de ani, pacea, sănătatea, reînnoirea, renașterea sufletească. GALACTION, O. I 237.
reînnoíre s. f., g.-d. art. reînnoírii; pl. reînnoíri
reînnoíre s. f. înnoire
REÎNNOÍRE s. 1. v. preschimbare. 2. v. împrospătare. 3. v. repetare.
REÎNNOIRE s. 1. preschimbare. (~ permisului.) 2. împrospătare. (~ apei din vase.) 3. repetare. (~ unei propuneri.)

Reînnoire dex online | sinonim

Reînnoire definitie

Intrare: reînnoire
reînnoire substantiv feminin