Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
7 definiții pentru proptire
PROPTÍRE, proptiri, s. f. Acțiunea de a (se) propti și rezultatul ei. – V. propti.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
PROPTÍRE, proptiri, s. f. Acțiunea de a (se) propti și rezultatul ei. – V. propti.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
PROPTÍRE s. f. Acțiunea de a (se) propti; sprijinire, rezemare.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
proptíre s. f., g.-d. art. proptírii; pl. proptíri
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
proptíre s. f., g.-d. art. proptírii; pl. proptíri
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
PROPTÍRE s. v. susținere.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
PROPTIRE s. rezemare, sprijinire, susținere. (~ unei construcții cu stîlpi.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Proptire dex online | sinonim
Proptire definitie
Intrare: proptire
proptire substantiv feminin
