PARIZIÁN, -Ă, parizieni, -e, s. m. și f. adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Paris. 2. Adj. Care aparține Parisului sau parizienilor (1), privitor la Paris ori la parizieni. [Pr.: -zi-an] – Din fr. parisien.

PARIZIÁNCĂ, parizience, s. f. Pariziană. [Pr.: -zi-an-] – Parizian + suf. -că.

PARIZIÁN, -Ă, parizieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Parisului sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Parisului sau parizienilor (1), privitor la Paris sau la parizieni; (originar) din Paris; specific Parisului. [Pr.: -zi-an] – Din fr. parisien.

PARIZIÁNCĂ, parizience, s. f. Pariziană. [Pr.: -zi-an-] – Parizian + suf. -că.

PARIZIÁN2, -Ă, parizieni, -e, s. m. și f. Persoană care locuiește în Paris sau care este originară din acest oraș. Ce, credeați că noi am rămas în urma parizienilor? BOLINTINEANU, O. 417.

PARIZIÁN1, -Ă, parizieni, -e, adj. Din Paris, propriu Parisului sau locuitorilor lui. Joacă... piese din repertoriul parizian. SADOVEANU, E. 65. [Favorite] chinuite de foarfeca glumeață a vreunui bărbier parizian. HOGAȘ, M. N. 32. Își vor aduce aminte de acea drăgălașă copilă atît dt pariziană în spiritul său, atît de romînă în inima sa! ALECSANDRI, O. P. 128. – Pronunțat: -zi-an.

PARIZIÁNCĂ, parizience, s. f. Pariziană.

parizián (-zi-an) adj. m., s. m., pl. pariziéni (-zi-eni); adj. f., s. f. pariziánă, pl. pariziéne

pariziáncă (-zi-an-) s. f., g.-d. art. pariziéncei (-zi-en-); pl. pariziénce

parizián s. m., adj. m. (sil. -zi-an), pl. pariziéni (sil. -zi-eni); f. sg. pariziánă, g.-d. art. pariziénei, pl. pariziéne

pariziáncă s. f. (sil. -zi-an-), g.-d. art. pariziéncei (sil. -zi-en-); pl. pariziénce

PARIZIÁNĂ s. v. pariziancă.

PARIZIÁNCĂ s. pariziană.

PARIZIANĂ s. pariziancă.

PARIZIANCĂ s. pariziană.