PAPÁL, -Ă, papali, -e, adj. Care aparține papei2, privitor la papă2; care emană de la papă; pontifical; p. ext. catolic. – Din fr. papal.

PAPÁL, -Ă, papali, -e, adj. Care aparține papei2, privitor la papă2; pontifical; p. ext. catolic. – Din fr. papal.

PAPÁL, -Ă, papali, -e, adj. De papă, al papei; p. ext. catolic. Scaun papal.

papál adj. m., pl. papáli; f. papálă, pl. papále

papál adj. m., pl. papáli; f. sg. papálă, pl. papále

PAPÁL adj. (BIS.) 1. apostolic, pontifical. (Scaunul ~.) 2. (livr.) pontifical, (înv.) papicesc, păpesc. (Statul ~.) 3. v. catolic.

PAPÁL, -Ă adj. Care aparține papei, de papă; (p. ext.) catolic. [Cf. fr. papal, it. papale].

PAPÁL, -Ă adj. care aparține papei; referitor la papă. (p. ext.) catolic. (< fr. papal)

PAPÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care este caracteristic pentru papa de la Roma; propriu papei de la Roma; pontifical. Veșminte ~e. Stemă ~ă. 2)Care ține de catolicism; propriu caatolicismului. /<fr. papal

papal a. ce ține de Papa: demnitate papală.

*papál, -ă adj. (mlat. papalis). Al papiĭ: enciclică papală.

PAPAL adj. (BIS.) 1. apostolic, pontifical. (Scaunul ~.) 2. (livr.) pontifical, (înv.) papicesc, păpesc. (Statul ~.) 3. catolic, roman, romano-catolic, (rar) latin, (astăzi rar) papist, (înv. și reg., mai ales în Transilv.) papistaș, papistășesc. (Biserica ~.)