NEONAZÍST, -Ă, neonaziști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține neonazismului, privitor la neonazism. 2. S. m. și f. Adept al neonazismului. [Pr.: ne-o-] – Neonaz[ism] + suf. -ist.

NEONAZÍST, -Ă, neonaziști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține neonazismului, privitor la neonazism. 2. S. m. și f. Adept al neonazismului. [Pr.: ne-o-] – Neonaz[ism] + suf. -ist.

neonazíst (ne-o-) adj. m., s. m., pl. neonazíști; adj. f., s. f. neonazístă, pl. neonazíste

neonazíst adj. m., s. m. (sil. ne-o-) nazist

NEONAZÍST, -Ă adj. Referitor la neonazism, propriu neonazismului. // s.m. și f. Adept al neonazismului. [Cf. it. neonazista].

NEONAZÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al neonazismului. (< it. neonazista)

neonazíst, -ă s. m. f. (pol.) Adept al nazismului, după căderea național-socialismului ◊ „Au venit și ceilalți neonaziști, a ieșit cu cafteală mare.” R.l. 15 I 93 p. 4. ◊ „[...] străzile erau pline de suporteri, printre ei și neonaziști cu capetele rase, «skinheads», cum le spune.” R.l. 16 I 93 p. 3 (din neonaz[ism] + -ist, cf. it. neonazista; DN3)