Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
5 definiții pentru năprui
NĂPRÚI, -IE, năprui, adj., s. m. și f. (Reg.) (Om) prost, idiot. – Et. nec.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
NĂPRÚI, -IE, năprui, adj., s. m. și f. (Reg.) (Om) prost, idiot. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
NĂPRÚI, -IE, năprui, adj. (Regional) Prost, idiot. Cum era puțin năprui Făcea ca din cioc-pocul lui Să nu-nțelegem multe. COȘBUC, P. I 272.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
năprúi (reg.) (nă-prui) adj. m., s. m., pl. năprúi; adj. f., s. f. năprúie, pl. năprúi
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
năprúi adj. m., s. m. (sil. -prui), f. năprúie; pl. m. și f. năprúi
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
Năprui dex online | sinonim
Năprui definitie
Intrare: năprui (adj.)
năprui adjectiv
- silabisire: -prui
