MĂLĂIÁȘ, mălăiașe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui mălai. – Mălai + suf. -aș.

MĂLĂIÁȘ, mălăiașe, s. n. Diminutiv al lui mălai. – Mălai + suf. -aș.

MĂLĂIÁȘ, mălăiașe, s. n. (Și în forma mălăieș) Diminutiv al lui mălai (2). Ușa mamei descuieți Că mama v-aduce vouă... Mălăieș în călcăîeș. CREANGĂ, P. La casa măicuții mele, Mîncam mălăiaș cu mere. BIBICESCU, P. P. 112. – Variantă: mălăiéș s. n.

mălăiáș (rar) s. n., pl. mălăiáșe

mălăiáș s. n., pl. mălăiáșe

mălăĭáș n., pl. e. Malaĭ (turtă) mică.