MULGÁRĂ, mulgare, adj., s. f. (Reg.) (Oaie, vacă) mulgătoare. [Pl. și: mulgări] – Mulge + suf. -ar.

MULGÁRĂ, mulgare, adj. (Pop.; despre oi, vaci) Mulgătoare. [Pl. și: mulgări] – Mulge + suf. -ar.

MULGÁRĂ, mulgare și mulgări, adj. f. (Rar, popular; despre oi, vaci etc.) Mulgătoare. (Substantivat) Tamazlîcul numără 300 de vaci fătătoare, împărțite în două cîrduri, mulgarele într-unul și. cele a făta într-altul. IONESCU, D. 369.

mulgáră (reg.) adj. f., s. f., pl. mulgáre/mulgắri

mulgáră adj. f., s. f., pl. mulgáre/mulgări

MULGÁRĂ adj. v. mulgătoare.

mulgáră, mulgáre, adj. (pop.) 1. (despre oi, vaci) mulgătoare, care este mulsă, care se mulge. 2. muls. 3. cantitate de lapte de la o turmă. 4. parte a staulului unde se închid oile care apoi trec prin strungă pentru a fi mulse.

mulgară adj. v. MULGĂTOARE.