Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
4 definiții pentru minciunit
MINCIUNÍ, minciunesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A minți. – Din minciună.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
minciuní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. minciunésc, imperf. 3 sg. minciuneá; conj. prez. 3 sg. și pl. minciuneáscă
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
MINCIUNÍ vb. v. minți.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
A MINCIUNÍ ~ésc 1. tranz. pop. A induce în eroare, recurgând la minciuni; a minți; a înșela. 2. intranz. A umbla cu minciuni. /Din minciună
- sursa: NODEX 2002
- permalink
Minciunit dex online | sinonim
Minciunit definitie
Intrare: minciunit
minciunire infinitiv lung
minciunit participiu
