MARUFLÁ, maruflez, vb. I. Tranz. A lipi cu maruflu. – Din fr. maroufler.

MARUFLÁ, maruflez, vb. I. Tranz. A lipi cu maruflu. – Din fr. maroufler.

*maruflá (a ~) (-ru-fla) vb., ind. prez. 3 marufleáză

maruflá vb., ind. prez. 1 sg. marufléz, 3 sg. și pl. marufleáză

MARUFLÁ vb. tr. a lipi un material flexibil, o pânză pictată pe un suport rigid cu maruflu. (< fr. maroufler)