MALTRATÁRE, maltratări, s. f. Acțiunea de a maltrata și rezultatul ei; brutalizare. – V. maltrata.

MALTRATÁRE, maltratări, s. f. Acțiunea de a maltrata și rezultatul ei; brutalizare. – V. maltrata.

MALTRATÁRE, maltratări, s. f. Acțiunea de a maltrata și rezultatul ei; purtare nemiloasă, tratament rău, aspru; brutalitate. Pentru maltratare însă, ce reparație aș mai fi căutat? CARAGIALE, O. VII 229. în zadar am cerut să mi se spuie motivul unei asemeni maltratări. RUSSO, S. 200.

maltratáre s. f., g.-d. art. maltratắrii; pl. maltratắri

maltratáre s. f., g.-d. art. maltratării; pl. maltratări

MALTRATÁRE s. bruscare, brutalizare, (livr.) molestare. (~ unei persoane.)

MALTRATÁRE s.f. Acțiunea de a maltrata și rezultatul ei; brutalizare. [< maltrata].

MALTRATARE s. bruscare, brutalizare, (livr.) molestare. (~ unei persoane.)