Dicționare ale limbii române

14 definiții pentru mahon

MAHÓN, mahoni, s. m. Nume dat mai multor specii de arbori din regiunea tropicală a Americii, cu lemnul de culoare brună-roșiatică, foarte rezistent, folosit la confecționarea mobilei de lux; p. restr. lemnul acestor arbori; acaju. – Din tc. mahun, mahon.
MAHÓN s. m. Nume dat mai multor specii de arbori din regiunea tropicală a Americii, cu lemnul de culoare brună-roșiatică, foarte rezistent, întrebuințat la confecționarea mobilelor de lux. p. restr. lemnul acestor arbori; acaju. – Din tc. mahun, mahon.
MAHÓN s. m. Arbore din regiunea tropicală a Americii de Sud (Swietenia mahagoni); acaju. ♦ Lemnul acestui arbore, foarte rezistent, de culoare gălbuie-roșiatică, întrebuințat mai ales la confecționarea mobilelor de preț. Bătaia metalică a pendulei mari de mahon umplea tăcerea. DUMITRIU, B. F. 48. Domnu Pandele trecu îndată la biroul său de mahon, și-l inaugură. BASSARABESCU, S. N. 183. Toată piatra, cîtă am văzut-o în lucrare, avea fața mahonului, adică puțintel mai închisă decît fața lemnului tisa. GOLESCU, Î. 39.
mahón s. m., pl. mahóni
mahón s. m., (arbori) pl. mahóni
MAHÓN s. (BOT.; Swietenia mahagoni) acaju. (Mobilă din lemn de ~.)
mahón s. m. – Acaju (arbore). Tc. maǵun (Șeineanu, II, 243; Candrea), dintr-o limbă americană, cf. engl. mahogany, germ. Mahogoni, pol. mahony.
MAHÓN ~i m. 1) Arbore tropical, cu lemn de culoare brună-roșiatică, foarte rezistent, folosit la fabricarea mobilei fine. 2) Lemnul acestui arbore. /<turc. mahun, mahon
mac-mahon n. vin amestecat cu apă gazoasă sau minerală: beau o bere, un mac-mahon CAR.
mahon n. lemnul numit și acaju: scaune de mahon și de abanos. [Turc. MAHUN].
mahón m. (turc. maghun, mahun, d. brazilianu mahagoni). Acaju, un mare și frumos arbore meliaceŭ (swieténia mahagóni) care crește pin America Centrală și Antile. (Lemnu luĭ, compact, fin, dur, roșiatic și plăcut mirositor, îl face să fie foarte căutat p. mobile. Scoarța luĭ e amară și o poate înlocui pe cea de chinchină contra frigurilor).
MAHON s. (BOT.; Swietenia mahagoni) acaju. (Mobilă din lemn de ~.)
MAC-MAHON [makmaõ], Patrice, duce de Magenta (1808-1893), mareșal și om politic francez. A participat la Războiul Crimeii (1853-1856). În Războiul Franco-Sard-Austriac a repurtat victoria de la Magenta (iun. 1859). A condus armata versailleză, care a înăbușit Comuna din Paris (1871). Guvernator al Algeriei (1864-1870). Ca președinte al Franței (1873-1879), a dus o politică antirepublicană, fiind silit să demisioneze.
MAHÓN (< tc.) s. m. 1. Denumire dată mai multor specii de arbori tropicali din familia maliacee, cu înălțimi de c. 15 m (m. de Antile, Swietania mahogani; m. african, Khaja senegalensis) cu lemnul de culoare brun-roșcată, lucios, foarte rezistent. Este folosit la confecționarea mobilelor fine, a ambarcațiilor, a elicelor de avioane etc. Sin. acaju. 2. Lemn de mahon (1).

Mahon dex online | sinonim

Mahon definitie

Intrare: mahon
mahon substantiv masculin