Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru livad─â

LIV├üD─é, livezi, s. f. 1. Suprafa╚Ť─â de teren plantat─â cu pomi fructiferi. 2. ├Äntindere de p─âm├ónt pe care se las─â s─â creasc─â iarb─â pentru cosit sau pentru p─â╚Öunat. [Var.: (reg.) liv├ęde s. f.] ÔÇô Din bg. livada, ucr. levada.
LIVÉDE s. f. v. livadă.
LIV├üD─é, livezi, s. f. 1. Suprafa╚Ť─â de teren plantat─â cu pomi fructiferi. 2. ├Äntindere de p─âm├ónt pe care se las─â s─â creasc─â iarb─â pentru cosit sau pentru p─â╚Öunat. [Var.: (reg.) liv├ęde s. f.] ÔÇô Din bg. livada, ucr. levada.
LIVÉDE s. f. v. livadă.
LIV├üD─é, livezi, s. f. 1. Planta╚Ťie de pomi, de arbori fructiferi. ├Ämi ├«ntorsei ochii spre livad─â, spre ╚Öirul perilor ├«nc─ârca╚Ťi de rod. C. PETRESCU, S. 178. La nucii din livezi m-am dus; S─â v─âd ce e prin vale. CO╚śBUC, P. II 215. Situa╚Ťiunea Cotnarului ├«ncungiurat de vii, livezi ╚Öi p─âduri f─âcea ├«nc├«nt─âtoare vilegiatura. NEGRUZZI, S. I 106. 2. ├Äntindere de p─âm├«nt (uneori ├«n apropierea gospod─âriei) pe care de obicei cre╚Öte iarb─â pentru cosit sau pentru p─â╚Öunat. V. paji╚Öte. Livezi ├«nc├«nt─âtoare pe care s-au sf─âr├«mat ╚Öi au c─âzut, ├«n chip de flori, mii de curcubee. GALACTION, O. I 344. Cu br├«ne de aur e bolta ├«ncins─â ╚śi iarba livezilor c├«nt─â. GOGA, C. P. 84. C├«t mac e prin livezi, At├«╚Ťia ani la miri urez. CO╚śBUC, P. I 59. ÔÇô Variant─â: liv├ęde (ISPIRESCU, L. 318, POPESCU, B. II 18) s. f.
LIVÉDE s. f. v. livadă.
liv├íd─â s. f., g.-d. art. liv├ęzii; pl. liv├ęzi
liv├íd─â s. f., g.-d. art. liv├ęzii; pl. liv├ęzi
LIVÁDĂ s. pomet, (înv. și reg.) sad, (reg.) ogradă, pomăret, pomărie, pomăriște, pomărit, (Maram., Transilv., Ban. și nordul Mold.) rât. (O ~ de pruni.)
liv├íd─â (liv├ęzi), s. f. ÔÇô Ima╚Ö, p─â╚Öune, paji╚Öte. ÔÇô Var. livade, (Munt.) livede. ÔÇô Mr. livade. Ngr. ╬╗╬╣╬▓╬Č╬┤╬╣(╬┐╬Ż), prin intermediul sl. livada (Miklosich, Slae. Elem., 28; Miklosich, Lexicon, 336; Cihac, II, 174; Pu╚Öcariu, Lr., 260), cf. v. sb. livada, livadije (Berneker 771; Vasmer, Gr., 91), bg., sb., cr. livada, rus. levada. Der. direct din ngr. (Roesler 571; Murnu 33; Pascu, II, 58), este, ╚Öi ea, posibil─â.
LIV├üD─é ~├ęzi f. 1) Suprafa╚Ť─â de teren plantat─â cu pomi fructiferi. 2) rar Loc pe care cre╚Öte iarb─â pentru cosit sau pentru p─â╚Öunat. /<bulg. livada, ucr. levada
livad─â f. Mold. V. livede.
livede f. 1. câmp de fân; 2. loc plantat cu iarbă: livede cu pruni. [Mold. livadă = Bulg. LIVADA].
liv├íd─â f., pl. ez─ş (vsl. bg. liv├ída, d. ngr. liv├ída ╚Öi liv├ídi, livad─â; vgr. lib├ís, -├ídos, loc umed, livad─â, d. lib├ídion, pic─âtur─â, izvor, leibo, torn, picur; rus. lev├ída). Loc plantat cu pom─ş. ÔÇô ├Än Munt. vest liv├ęde, pl. ez─ş. Munt. vech─ş ╚Öi az─ş Trans. liv├íde, pl. ─âz─ş. ├Än Gorj livad─â, loc de f├«nea╚Ť─â ╚Öi apo─ş de p─âscut.
liv├ęde, V. livad─â.
LIVADĂ s. pomet, (înv. și reg.) sad, (reg.) ogradă, pomăret, pomărie, pomăriște, pomărit, (Maram., Transilv., Ban. și nordul Mold.) rît. (O ~ de pruni.)
LIVADA 1. Com. ├«n jud. Arad, ├«n C├ómpia Aradului; 3.058 loc. (2000). Sta╚Ťie de c. f. (├«n satul L.). Nod rutier. Stul L. este men╚Ťionat documentar ├«n 1553. 2. Com. ├«n jud. Satu Mare, situat─â ├«n C├ómpia Some╚Öului, pe r├óurile Egher ╚Öi Racta; 7.038 loc. (2000). Sta╚Ťie de c. f. (├«n satul L.). Fabrici de c─âr─âmid─â, de tricotaje ╚Öi conf. Centru de confec╚Ťionare manual─â a covoarelor ╚Öi de prelucr. primar─â a fructelor. Cre╚Öterea bovinelor ╚Öi ovinelor. Pomicultur─â (meri, pruni, peri). Vestigii din Epoca bronzului. Muzeu etnografic (├«n satul L.). ├Än satul L., men╚Ťionat documentar ├«n 1270, se afl─â o biseric─â reformat─â, construit─â ├«n 1779, ├«n stil gotic, un castel ├«n stil baroc (1760), o biseric─â romano-catolic─â cu hramul Descoperirea Sfintei Cruci (1779) ╚Öi o biseric─â ucrainean─â cu hramul Acoper─âm├óntul Maicii Domnului (1700).
LIVEZI 1. Com. ├«n jud. Bac─âu, situat─â ├«n depr. Tazl─âu-Ca╚Öin, pe r├óul Tazl─âu; 5.375 loc. (2000). ├Än satul B─âl─âneasa se afl─â o biseric─â de zid cu hramul Na╚Öterea Maicii Domnului (ante 1809), iar ├«n satul Poiana, o biseric─â de lemn cu hramul Sf. Dumitru (1814, cu ad─âugiri din 1912 ╚Öi restaurat─â ├«n 1989). 2. Com. ├«n jud. V├ólcea, situat─â ├«n piem. Olte╚Ťului, pe r├óul Olte╚Ť; 2.681 loc. (2000). Bisericile cu hramurile ├Änt├ómpinarea Domnului (1825) ╚Öi Sf. Dimitrie (1840-1841), ├«n satele P├ór├óienii de Jos ╚Öi P├ór├óienii de Sus. ├Än satul P─âr─âu╚Öani se afl─â o biseric─â cu dublu hram ÔÇô Sf. Nicolae ╚Öi Intrarea ├«n Biseric─â a Maicii Domnului (1803-1807), iar ├«n satul Ple╚Öoiu, biserica de lemn f. Nicolae (1807).
Rosa arvensis Huds., ┬ź Roz─â de livezi ┬╗, (syn.. R. repens Scop.). Specie care ├«nflore╚Öte-vara. Flori roz sau albe, mari, p├«n─â: la 5 cm diametru (sepale ├«ntregi, nedivizate, stile concrescute ├«ntr-o column─â lung─â, exert─â, de lungimea staminelor), ├«n raceme umbeliforme, pauciflore (f─âr─â miros). Frunze (cad toamna) cu 5-7 foliole mici, ovat-rotunde, serate pe margini, pe partea inferioar─â verzi-deschis cu peri pe nervuri, lungi de- cm. Arbu╚Öti repen╚Ťi sau scaden╚Ťi. Fruct ovat, ro╚Öu-├«nchis.
ÔÇ×Livada duhovniceasc─âÔÇŁ v. ÔÇ×LimonariuÔÇŁ.

Livad─â dex online | sinonim

Livad─â definitie

Intrare: livad─â
livad─â substantiv feminin
livede