Dicționare ale limbii române

5 definiții pentru jări

JĂRÍ, jăresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A răscoli jarul1 pentru a aprinde mai bine cărbunii; a jerui. – Din jar1.
JĂRÍ, jăresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A răscoli jarul1 pentru a aprinde mai bine cărbunii; a jerui. – Din jar1.
JĂRÍ, jăresc, vb. IV. 1. Tranz. Jerui (1). (Refl. pas.) Ojogul e un băț cu care se jărește jocul cînd nu are cineva clește. ȘEZ. VIII 91. 2. Intranz. Jerui (2). Să nu vii prin șură, Cu liuleaua-n gură, Liuleaua-a jări, Puica te-a zări, La tine-a veni. SEVASTOS, C. 64.
jărí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jărésc, imperf. 3 sg. jăreá; conj. prez. 3 să jăreáscă
jărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jărésc, imperf. 3 sg. jăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. jăreáscă

Jări dex online | sinonim

Jări definitie

Intrare: jări
jări conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv