Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru indemnizare

INDEMNIZ├üRE, indemniz─âri, s. f. (Rar) Indemniza╚Ťie (1). [Var.: ├«ndemniz├íre s. f.] ÔÇô V. indemniza.
ÎNDEMNIZÁRE s. f. v. indemnizare.
INDEMNIZ├üRE, indemniz─âri, s. f. (Rar) Indemniza╚Ťie (1). [Var.: ├«ndemniz├íre s. f.] ÔÇô V. indemniza.
ÎNDEMNIZÁRE s. f. v. indemnizare.
INDEMNIZ├üRE, indemniz─âri, s. f. (Rar) Indemniza╚Ťie. (Atestat ├«n forma ├«ndemnizare) ├Äns─ârcinarea de a traduce... din Istoria roman─â a lui Dione Casiu, ├«n condi╚Ťiunile de ├«ndemnizare ce s├«nt prescrise prin deciziunile Societ─â╚Ťii Academice. ODOBESCU, S. II 383. ÔÇô Variant─â: ├«ndemnizare s. f.
ÎNDEMNIZÁRE s. f. v. indemnizare.
indemnizáre (rar) s. f., g.-d. art. indemnizắrii; pl. indemnizắri
indemnizáre s. f., g.-d. art. indemnizării; pl. indemnizări
INDEMNIZ├üRE s. v. indemniza╚Ťie.
îndemnizà v. a despăgubi de o pierdere.
îndemnizare f. sumă dată ca despăgubire.
INDEMNIZARE s. indemniza╚Ťie, (rar) indemnitate. (A acorda cuiva o ~.)

Indemnizare dex online | sinonim

Indemnizare definitie

Intrare: indemnizare
îndemnizare
indemnizare substantiv feminin