Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru ieftinire

eftiníre sf vz ieftinire
IEFTINÍRE, ieftiniri, s. f. Faptul de a (se) ieftini. – V. ieftini.
IEFTINÍRE, ieftiniri, s. f. Faptul de a (se) ieftini. – V. ieftini.
IEFTINÍRE, ieftiniri, s. f. Faptul de a (se) ieftini; scăderea prețului. - Variantă: iefteníre s. f.
ieftiníre s. f., g.-d. art. ieftinírii; pl. ieftiníri
ieftiníre s. f. (sil. ie-), g.-d. art. ieftinírii; pl. ieftiníri
IEFTINÍRE s. micșorare, reducere, scădere. (~ prețurilor.)
Ieftinire ≠ scumpire
IEFTINIRE s. micșorare, reducere, scădere. (~ prețurilor.)

Ieftinire dex online | sinonim

Ieftinire definitie

Intrare: ieftinire
ieftinire substantiv feminin
  • silabisire: ie-
eftinire