HREÁPCĂ, hrepci, s. f. (Reg.) Greblă mică aplicată la coasă ca să așeze în brazdă grânele cosite; p. ext. coasă prevăzută cu o astfel de greblă. – Din ucr. hrabky.

HREÁPCĂ, hrepci, s. f. (Reg.) Greblă mică aplicată la coasă ca să așeze în brazdă grânele cosite; p. ext. coasă prevăzută cu o astfel de greblă. – Din ucr. hrabky.

HREÁPCĂ, hrepci, s. f. (Regional) Grebluță care se aplică la coasă, ca să așeze în brazde grînele cosite; p. ext. coasă prevăzută cu o astfel de grebluță. El cosește brazdă din ce în ce mai largă, coasa fîșie din ce în ce mai larg, griul se culcă pe hreapcă. CAMILAR, N. II 569. Dar plug, grapă, teleagă, sanie, car, tînjală, cîrceie, coasă, hreapcă, țepoi, greblă... nici că se aflau la casa acestui om nesocotit. CREANGĂ, P. 38.

hreápcă s. f., g.-d. art. hrépcii; pl. hrepci

HREÁPCĂ s. (TEHN.) buhai, cârlig, greblă, vergea, (reg.) crivea. (~ este un dispozitiv la coasă.)

HREÁPCĂ hrepci f. pop. 1) Greblă mică aplicată la coasă pentru a aranja în brazdă grânele cosite. 2) rar Coasă de care este fixată o astfel de greblă. /<ucr. hrabky

hreápcă, hrépci, s.f. (reg.) 1. greblă mică pusă la coasă, ca să așeze în brazdă grânele cosite; coasă prevăzută cu o astfel de greblă; crivea. 2. (la pl.) maldăre sau snopi de ramuri care se pun în parii gardurilor ca o streașină. 3. pădure de lăstari (de un an).

hreápcă și hrípcă f., pl. hrepcĭ (rudă cu ceh. hrabka și rom. gripcă). Est. Niște brațe puse la coasă (în vest crivea) ca să prindă maĭ bine ĭarba.

HREAPCĂ s. (TEHN.) buhai, cîrlig, greblă, vergea, (reg.) crivea. (~ este un dispozitiv la coasă.)