HIMÉN s.n. 1. (Anat.) Membrană, care acoperă orificiul extern al vaginului. 2. Himeniu. 3. (Fig.) Căsătorie. [Pl. -nuri, -ne, var. imen s.n. / < fr. hymen, lat., gr. hymen – membrană].

HIMÉN¹ / HÍMEN s. n. 1. membrană care acoperă orificiul extern al vaginului. 2. himeniu. (< fr. hymen)

HIMEN²(O)- elem. „membrană”, „himeniu”. (< fr. hymén/o/-, cf. lat., gr. hymen)

himen n. (poetic) căsătorie.