-GENÉZĂ2 elem. geno-.

GENO- /GENEA- /GENEZIO-, -GÉN, -GENÉZĂ, -GENEZÍE, -GENÍE elem. „care produce, care ia naștere”; „specie, gen, fel”, „familie, neam”. (< fr. géno-, généa-, génésio-, -gène, -genèse, -génésie, -génie, cf. gr. genos, genesis)

-GENEZĂ „naștere, procreație, origine”. ◊ gr. genesis „naștere, producere, procreație” > fr. -genèse, engl. id., germ. id. > rom. -geneză.