esterminat, ~ă a vz exterminat

exterminat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: extermina| Exterminare.

exterminat2, ~ă a [At: LM / V: (înv) est~ / Pl: ~ați, ~e / E: extermina| (D. membrii unei colectivități) Nimicit.

EXTERMINÁT, -Ă, exterminați, -te, adj. Distrus, nimicit, stârpit în masă. – V. extermina.

EXTERMINÁT, -Ă, exterminați, -te, adj. Distrus, nimicit, stârpit în masă. – V. extermina.

EXTERMINÁT, -Ă, exterminați, -te, adj. Distrus, nimicit, ucis, stîrpit.

exterminát adj. m., pl. extermináți; f. sg. exterminátă, pl. extermináte

EXTERMINÁT adj. distrus, nimicit, stârpit. (O specie ~.)

EXTERMINAT adj. distrus, nimicit, stîrpit. (O specie ~.)