exacerbare sf [At: CONTEMP., S. II, 1984, nr. 105, 411 / Pl: ~bări / E: exacerba] (Liv) 1 Intensificare a unei pasiuni sau a unei suferințe fizice Si: exacerbat1 (1-2), exacerbație (1-2). 2 Accentuare. 3 Exagerare a unui sentiment sau a unei suferințe fizice Si: exacerbat1 (3), exacerbație (3). 4 (Liv) Exasperare (1).

EXACERBÁRE, exacerbări, s. f. Acțiunea de a exacerba și rezultatul ei; exacerbație. – V. exacerba.

EXACERBÁRE, exacerbări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a exacerba și rezultatul ei; exacerbație. – V. exacerba.

!exacerbáre (e-xa-/ex-a-) s. f., g.-d. art. exacerbắrii; pl. exacerbắri

exacerbáre s. f. (sil. mf. ex-), g.-d. art. exacerbării; pl. exacerbări

EXACERBÁRE s.f. (Liv.) Faptul de a (se) exacerba; exacerbație. [< exacerba].