etatizare sf [At: LEG. EC. PL. 218 / Pl: ~zări / E: etatiza] 1 Trecere în administrația statului. 2 Trecere în proprietatea statului. 3 Acordare a acelorași prerogative cu ale instituțiilor de stat.

ETATIZÁRE, etatizări, s. f. Acțiunea de a etatiza și rezultatul ei. – V. etatiza.

ETATIZÁRE, etatizări, s. f. Acțiunea de a etatiza și rezultatul ei. – V. etatiza.

ETATIZÁRE, etatizări, s. f. Acțiunea de a etatiza. V. naționalizare.

etatizáre (trecere în proprietatea statului) s. f., g.-d. art. etatizắrii; pl. etatizắri

etatizáre s. f., g.-d. art. etatizării; pl. etatizări

ETATIZÁRE s. v. naționalizare.

ETATIZÁRE s.f. Acțiunea de a etatiza și rezultatul ei; trecere din proprietatea particulară în proprietatea statului sau sub conducerea de stat a unor instituții, a unor întreprinderi, a unor bunuri, a unor valori etc. [< etatiza].

ETATIZARE s. naționalizare. (~ unei uzine.)