estetist, ~ă a [At: VIANU, E. 56 / Pl: ~iști, ~e / E: estet + -ist] (Rar) Adept al estetismului (2).

estetíst s. m., adj. m., pl. estetíști; f. sg. estetístă, pl. estetíste

ESTETÍST, -Ă adj. Referitor la estetism. // s.m. și f. Expert în estetism; estet. [Cf. it. estetista].

ESTETÍST, -Ă I. adj. referitor la estetism. II. s. m. f. estet. (< it. estetista)