Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
5 definiții pentru dezagrement
dezagremént sn [At: COSTINESCU / S și: (înv) desa~ / V: (îvr) ~mấnt, (rar) ~rament / E: fr désagrément] (Liv) 1 Neplăcere. 2 Neajuns.
DEZAGREMÉNT s. v. neajuns, neplăcere.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
DEZAGREMÉNT s.n. (Rar) Neplăcere, supărare. [Pl. -te, -turi. / cf. fr. désagrément].
DEZAGREMENT s. n. neplăcere, neajuns, supărare. (< fr. désagrément)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
dezagrement s. v. NEAJUNS. NEPLÄ‚CERE.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Dezagrement dex online | sinonim
Dezagrement definitie
Intrare: dezagrement (pl. -uri)
dezagrement pl. -uri
