detartrát¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: detartra) 1-2 Detartrare (1-2).

detartrát², ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: detartra] 1 (D. recipiente) Care a fost curățat de tartru. 2 (D. dinți) De pe care s-a înlăturat tartrul.

DETARTRÁ, detartrez, vb. I. Tranz. A curăța de tartru. – Din fr. détartrer.

detartrá vb., ind. prez.1 detartréz, 3 sg. și pl. detartreáză

DETARTRÁ vb. I. tr. A înlătura tartrul format pe un cazan sau pe o canalizație. ♦ A înlătura tartrul dinților. [< fr. détartrer].