descuamát¹ sn [At: MDA ms / E: descuama] 1-3 Descuamare (1-3).

descuamát², ~ă a [At: DEX² / Pl: ~ați, ~e / E: descuama] (D. piele) Care s-a cojit în urma unei boli contagioase eruptive sau de piele.

DESCUAMÁT, -Ă, descuamați, -te, adj. (Despre piele) Care s-a cojit în urma unei boli contagioase eruptive sau de piele. – V. descuama.

DESCUAMÁT, -Ă, descuamați, -te, adj. (Despre piele) Care s-a cojit în urma unei boli contagioase eruptive sau de piele. – V. descuama.

DESCUAMÁT adj. cojit, jupuit. (Piele ~.)

DESCUAMAT adj. cojit, jupuit. (Piele ~.)