denotát sm [At: DN³ / Pl: ~ați / E: fr dénoté] Obiect denumit de un nume Si: semnificat.

DENOTÁT, denotate, s. n. Obiect denumit de un nume; semnificat. – Din fr. dénoté.

DENOTÁT s. n. Obiect denumit de un nume; semnificat. – Din fr. dénoté.

*denotát s. n., pl. denotáte

denotát s. n., pl. denotáte

DENOTÁT s.n. Referentul, obiectul pe care îl semnifică un anumit cuvânt; semnificat. [Cf. fr. denoté].

DENOTÁT s. n. obiectul denumit de un anumit cuvânt; semnificat. (< fr. dénoté)