definíre sf [At: ALECSANDRI, O. P. 246 / Pl: ~ri / E: defini] 1 Determinare printr-o formulare precisă a însușirilor proprii ale unui lucru, ale unei noțiuni sau ale unui concept Si: definit¹ (1). 2-3 (Formulare sau) enunțare a unei definiții Si: definit¹ (2-3). 4 (Pex) Stabilire cu precizie a unui plan Si: definit¹ (4). 5 (Pex) Determinare exactă Si: definit¹ (5). 6 (Pex) Conturare. 7 (Pex) Distingere. 8 (Pex) Prezentare. 9 Evidențiere a trăsăturilor caracteristice ale unei persoane, ale unui obiect sau ale unui fenomen Si: definit¹ (9). 10 Caracterizare.

DEFINÍRE, definiri, s. f. Acțiunea de a (se) defini și rezultatul ei; definiție; determinare, precizare; caracterizare (a cuiva). – V. defini.

DEFINÍRE, definiri, s. f. Acțiunea de a (se) defini și rezultatul ei; definiție; determinare, precizare; caracterizare (a cuiva). – V. defini.

DEFINÍRE, definiri, s. f. Acțiunea de a defini și rezultatul ei; precizare, stabilire.

definíre s. f., g.-d. art. definírii; pl. definíri

definíre s. f., g.-d. art. definírii; pl. definíri

DEFINÍRE s. 1. v. caracterizare. 2. v. definiție. 3. determinare.

DEFINÍRE s.f. Acțiunea de a (se) defini și rezultatul ei; definiție. [< defini].

DEFINIRE s. 1. caracterizare. (~ unei noțiuni.) 2. definiție. (O ~ a noțiunii de „masă”.) 3. determinare, precizare, stabilire. (O atentă ~ a proprietății metalelor.)