dan2 sn [At: DN / Pl: ~i / E: fr dan] Grad de măiestrie la judo și în artele marțiale.

dan1 sm [At: M. COSTIN, O. 253 / Pl: ~i / E: lat Dani] (Iuz) Om originar din Danemarca.

DAN, dani, s. m. (În artele marțiale) Grad acordat maeștrilor. – Din fr. dan.

*dan s. m., pl. dani

dan s. n., pl. dánuri

DAN s.m. Grad de măiestrie, categorie de clasificare la judo. [< fr. dan < cuv. japonez].

DAN s. m. grad de calificare în ierarhia titularilor centurii negre în artele marțiale japoneze (judo, karate, aikido etc.). (< fr. dan)

OSMAN (USMAN) dan FODIO (1754-1817), reformator religios musulman și om politic african. Aparținând etniei fulbe, a proclamat războiul sfânt (jihad), revoltându-se împotriva practicilor animiste ale regilor hausa. În fruntea peulilor islamizați, a fondat Imperiul Sokoto (1804).

Dan, Dimitrie (1856-1927), preot, istoric și folclorist din Bucovina, n. la Suceava. Membru corespondent al Acad. Române, ales la 23 martie 1905. Op. pr.: Cronica Episcopiei de Rădăuți.