cărícă² sf [At: COMAN, GL. / Pl: ? / E: nct] (Reg) Grămadă de lucruri.

cărícă¹ sf [At: ANON. CAR. / V: car~, ~ígă (pl: ~igi, reg, ~iji), gărígă / Pl: ~íci / E: mg karika (garika)] (Reg) 1 Rotiță. 2 Rotița de care atârnă sforile ițelor. 3 Scripetele sucalei. 4 Rotița de la fus. 5 Roata olarului pe care se așază lutul. 6 (Lpl) Roțile concentrice detașabile de la plită Si: capace. 7 (Îf -igi) Fiecare dintre zalele unui lanț.

gărigă sf vz cărică

CĂRÍCĂ s. v. rotiță.

cărícă (căríci), s. f. – Rotiță. Mag. karika (DAR). În Trans.

cărică s. v. ROTIȚĂ.

ace, brice și carice expr. (vulg.) lucruri diverse / de tot felul

lame, brice și carice expr. de toate pentru toți, tot ce vrei și ce nu vrei.