-CULTÚRĂ² elem. cultur(o)-.

CULTUR(O)-, -CULTÓR, -CULTÚRĂ elem. „cultură”. (< fr. cultur/o/-, -culteur, -culture, cf. lat. cultura)

-CULTURĂ „cultivare, creștere”. ◊ L. cultura „lucrare, cultivare” > fr. -culture, engl. id. > rom. -cultură.