cuirasier sm [At: DA / P: cu-i~ / V: chiur~ / Pl: ~i / E: fr cuirassier] Soldat din cavalerie îmbrăcat în platoșă.

CHIURASIÉR s. n. v. cuirasier.

CUIRASIÉR, cuirasieri, s. m. Soldat din cavalerie îmbrăcat în platoșă. [Pr.: cu-i-ra-si-er. – Var.: chiurasiér s. m.] – Din fr. cuirassier.

CHIURASIÉR s. n. v. cuirasier.

CUIRASIÉR, cuirasieri, s. m. Soldat din cavalerie îmbrăcat în platoșă. [Pr.: cu-i-ra-si-er. – Var.: chiurasiér s. m.] – Din fr. cuirassier.

cuirasiér (cu-i-, -si-er) s. m., pl. cuirasiéri

cuirasiér s. m. (sil. cu-i, -si-er), pl. cuirasiéri

CHIURASIÉR s.m. v. cuirasier.

CUIRASIÉR s.m. Soldat din cavaleria grea franceză, care purta cască și platoșă. [Pron. -si-er, var. chiurasier s.m. / < fr. cuirassier].

CUIRASIÉR s. m. soldat din cavaleria grea franceză, cu cască și platoșă. (< fr. cuirassier)

CUIRASIÉR ~i m. Soldat din cavaleria grea franceză, care purta cuirasă și cască. [Sil. cu-i-ra-si-er] /<fr. cuirassier

cuirasier m. călăreț înarmat cu o cuirasă.

*chĭurasiér m. (fr. cuirassier). Panțîr, soldat acoperit cu chĭurasă. V. gebegiŭ.