cotoí³ [At: LB / Pzi: ~ésc / E: cotoi²] (Rar) 1 vr (D. animale; fam; d. oameni) A avea un contact sexual. 2 vt (D. animale; c. indică femela) A fecunda.

cotói² [At: ALEXANDRESCU, M. 313/6 / Pl: ~ sm, ~oáie sn / E: *cată + -oi cf vsl кoтy] 1 sm (Zlg) Motan. 2 sm (Reg) Pisoi de un an. 3 sm (îe) A avea ochi de ~ A avea privire vicleană. 4 sm (Îe) A umbla ca un ~ A fi fără ocupație. 5 sm (Îae) A umbla numai după plăceri. 6 sm (Bot; reg; îc) Coinăcelele -~ului Plantă cu flori rotunde și păroase care se agață de curpeni pentru a face florile castravetelui să fecundeze. 7 sn (Reg) Cătușă. 8 sn (Reg) Parte a cătușei. 9 sn (Îvp) Fiecare dintre cele două stinghii strâmbe între care se introduc scândurile spre a alcătui codârla Si: cotoc (3), mănușă, stâlpușor. 10 sn Fiecare dintre tălpile grapei între care sunt articulate cele două stinghii numite andrele. 11 sn Brațele ferăstrăului.

COTÓI, cotoi, s. m. Masculul pisicii; motan, cotoc. – Probabil din *cot (< sl. kotŭ „pisică”) + suf. -oi.

COTÓI, cotoi, s. m. Masculul pisicii; motan, cotoc. – Probabil din *cot (< sl. kotŭ „pisică”) + suf. -oi.

COTÓI, cotoi, s. m. Masculul pisicii; motan. Un cotoi de tot îndrăzneț a intrat, ca o pisică ce era, în salon. SLAVICI, N. I 314. Cotoiul stă lîngă dînșii și torcea. ISPIRESCU, L. 285. ◊ Expr. A avea ochi de cotoi = a avea privire vicleană. A umbla ca un cotoi = a umbla numai după plăceri; a hoinări.

cotói¹ (motan) s. m., pl. cotói, art. cotóii

cotói² (obiect, os, copan) (pop.) s. n., pl. cotoáie

cotói (motan) s. m., pl. cotói, art. cotóii

COTÓI s. v. motan.

COTÓI ~ m. Mascul al pisicii; motan; pisoi; cotoșman. ◊ A avea ochi de ~ a avea privirea vicleană. A umbla ca un ~ a nu se ocupa cu nimic serios; a hoinări. [Sil. co-toi] /cot + suf. ~oi

cotoiu m. 1. bărbățelul pisicii; 2. pl. mânușile sau mâinile codârlei; 3. pl. brațele ferestrăului. [Slav. KOTŬ, cotoiu, de unde cotoc, cotoiu, cotor (v. cotoroanță) și cotoș (v. cotoșman); pentru sensurile tehnice, cf. cătușă].

1) cotóĭ m., pl. tot așa (bg. kot, koták, cotoĭ, germ. kater, cotoĭ, katze, pisică, it. gatto, -a, pv. cat, -a, fr. chat, chatte, ngr. gáta, káta; lat. cattus, -a, pisică. V. coteĭ). Vest. Motan. S. n., pl. oaĭe. Vechĭ. P. P. Ancoră. Cotoc (s. n.).

COTOI s.(ZOOL.) motan, pisoi, (pop.) mîț, pisic, (reg.) cotoc, mihoc, mîrtan, mîtîrlan, mîțoc, motoc, pisoc, (Ban. și Transilv.) mîrtac, (prin Olt.) mîrtoc. (~ e masculul pisicii.)