Dicționare ale limbii române

4 definiții pentru bălălăire

bălălăíre sf [At: DA / Pl: ~ri / E: bălălăi] 1-6 (Rar) Bălăbăneală (1-6).
BĂLĂLĂÍ, bălălăiesc, vb. IV. Intranz. A se bălăbăni (1). – Formație onomatopeică.
bălălăí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bălălăiésc, imperf. 3 sg. bălălăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. bălălăiáscă
BĂLĂLĂÍ vb. v. bălăbăni, clătina, legăna.

Bălălăire dex online | sinonim

Bălălăire definitie

Intrare: bălălăire
bălălăire