Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

21 defini╚Ťii pentru butur─â

b├║tur1 sm vz but2
b├║tur─â sf [At: LB / V: (Mun) ~re, ~ t├║r, ~ t├│r, (Ban) ~to├ír─â, ~ to├íre / A: but├║r─â / Pl: ~ri ╚Öi ~ re / E: cf butuc] 1 Butuc (2). 2 Bu╚Ötean (1). 3 (├Äf butur─â) Jgheab de f├ónt├ón─â Cf ╚Ötiubei, budd├ói. 4 (├Äaf) Butuc (12) de vi╚Ť─â. 5 (├Äaf) Fir de papur─â. 6 (├Äf butur─â, buture, butoar─â, butoare) Scorbur─â. 7 (├Äf butoar─â, butoare; pgn) Gaur─â. 8 Butonier─â (1).
b├║ture sm vz butur─â
BÚTUR s. m. v. butură.
B├ÜTUR─é, buturi, s. f. (Reg.) 1. Butuc (1); buturug─â. 2. Bucat─â de lemn cu noduri ╚Öi cu alte defecte, care se despic─â ╚Öi se prelucreaz─â ╚Öi este considerat─â ca sortiment inferior al lemnului de foc; ciot. 3. Trunchi scorburos; butoarc─â. [Var.: b├║tur, b├║ture s. m.] ÔÇô Cf. butuc.
BÚTURE s. m. v. butură.
BÚTUR s. m. v. butură.
B├ÜTUR─é, buturi, s. f. (Reg.) 1. Butuc (1); buturug─â. 2. Bucat─â de lemn cu noduri ╚Öi cu alte defecte, care se despic─â ╚Öi se prelucreaz─â ╚Öi este considerat─â ca sortiment inferior al lemnului de foc; ciot. 3. Trunchi scorburos; butoarc─â. [Var.: b├║tur, b├║ture s. m.] ÔÇô Cf. butuc.
BÚTURE s. m. v. butură.
BÚTURE, buturi, s. m. Butuc, buștean, buturugă. Drăgan sta oropsit p-un buture de stejar. DELAVRANCEA, S.28. Fluture, Fluture, Flutură pe buture. TEODORESCU, P. P. 190.
B├ÜTUR, buturi, s. m. Partea noduroas─â din trunchiul unui arbore, r─âmas─â nedespicat─â. ÔÇô Din but[uc] + suf. -ur.
B├ÜTUR─é, buturi, s. f. (Reg.) 1. Butuc; buturug─â. 2. Ciot. 3. Trunchi scorburos. ÔÇô Din but[uc] + suf. -ur─â.
B├ÜTURE, buturi, s. m. (Reg.) Butuc (1). ÔÇô Din but[uc] + suf. -ure.
b├║tur─â (reg.) s. f., g.-d. art. b├║turii; pl. b├║turi
b├║tur─â s. f., g.-d. art. b├║turii; pl. b├║turi
BÚTURĂ s. v. buștean, butuc, buturugă, ciot, mișină, scorbură.
buture m. scorbur─â de arbore: buture de stejar. [V. butuc].
b├║tur─â f., pl. ─ş (cp. cu bud─â─ş). Trans. Scorbur─â.
b├║ture m. V. but 1.
butur─â s. v. BU╚śTEAN. BUTUC. BUTURUG─é. CIOT. MI╚śIN─é. SCORBUR─é.
b├║tur, buturi, s.m. ÔÇô (reg.) Resturi: ÔÇ×Numa buturile i-s aiciÔÇŁ (Ap╚Öa de Jos). ÔÖŽ (onom.) Butur, nume de familie cu frecven╚Ť─â redus─â ├«n Maramure╚Ö. ÔÇô Din but(uc), prin substituirea finalei + suf. -ur (DLRM).

Butur─â dex online | sinonim

Butur─â definitie

Intrare: butur─â
butur─â substantiv feminin
butur
buture