Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru busuioc

bosui├│c sn vz busuioc
busui├│c, ~o├íc─â [At: CARTE DE BUCATE (1749), ap. GCR II, 44 / V: bos~ / Pl: ~oace / E: bg đ▒ocđŞđ╗eđ║ cf mg buszi├│k] 1 sm Plant─â erbacee de gr─âdin─â din familia labiatelor, cu tulpina p─âroas─â, cu flori mici, albe sau trandafirii, cu miros pl─âcut, folosit ├«n prepararea ceaiurilor ╚Öi ├«n gastronomie (Ocimum bcisilicum). 2 sm (├Äc) ~ro╚Öu Plant─â erbacee ornamental─â, cu flori mici, ro╚Öii dispuse ├«n spice (Amaranthus caudatus). 3 sm (├Äc) ~ s─âlbatic Plant─â erbacee cu tulpina p─âroas─â ╚Öi flori violete (Prunella vulgaris). 4 sn (Reg) Dans popular asem─ân─âtor cu hora. 5 sn Melodie dup─â care se execut─â busuiocul (4). 6 a (D. fructe, vin) Cu arom─â de busuioc (1). 7 a (├Äs) Pere ~oace Soi de pere r─âsp├óndit mai mult ├«n Moldova, ovale, galben-verzui, ro╚Öu-aprins pe partea ├«nsorit─â. 8 sf Varietate de vi╚Ť─â de vie. 9 sm Strugure produs de busuioac─â (8).
BOSUIÓC s. n. v. busuioc.
BUSUI├ôC, -O├üC─é, busuioci, -oace, s. m., s. n., adj. I. S. m., s. n. 1. S. m. Plant─â erbacee de gr─âdin─â din familia labiatelor, cu tulpina p─âroas─â, cu flori mici, albe sau trandafirii, cu miros pl─âcut (Ocimum basilicum). ÔŚŐ Compuse: busuioc-ro╚Öu = plant─â erbacee ornamental─â, cu flori mici, ro╚Öii, dispuse ├«n spice (Amaranthus caudatus); busuioc-s─âlbatic = plant─â erbacee cu tulpina p─âroas─â ╚Öi flori violete (Prunella vulgaris). 2. S. n. (Reg.) Numele unui dans popular asem─ân─âtor cu hora; melodie dup─â care se execut─â acest dans. II. Adj. (Despre fructe, vin) Cu arom─â de busuioc (I 1). ÔÖŽ Pere busuioace = soi de pere r─âsp├óndit mai mult ├«n Moldova, ovale, galbene-verzui ╚Öi ro╚Öii-aprins pe partea ├«nsorit─â. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Varietate de vi╚Ť─â-de-vie; strugure produs de aceast─â vi╚Ť─â. [Var.: bosui├│c s. n.] ÔÇô Din bg. bosilek, sb. bosiljak.
BOSUIÓC s. n. v. busuioc.
BUSUI├ôC, -O├üC─é, busuioci, -oace, subst., adj. I. Subst. 1. S. m. Plant─â erbacee de gr─âdin─â din familia labiatelor, cu tulpina p─âroas─â, cu flori mici, albe sau trandafirii, cu miros pl─âcut (Ocimum basilicum). ÔŚŐ Compuse: busuioc-ro╚Öu = plant─â erbacee ornamental─â, cu flori mici, ro╚Öii, dispuse ├«n spice (Amaranthus caudatus); busuioc-s─âlbatic = plant─â erbacee cu tulpina p─âroas─â ╚Öi flori violete (Prunella vulgaris). 2. S. n. (Reg.) Numele unui dans popular asem─ân─âtor cu hora; melodie dup─â care se execut─â acest dans. II. Adj. (Despre fructe, vin) Cu arom─â de busuioc (I 1). ÔÖŽ Pere busuioace = soi de pere r─âsp├óndit mai mult ├«n Moldova, ovale, galbene-verzui ╚Öi ro╚Öu-aprins pe partea ├«nsorit─â. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Varietate de vi╚Ť─â de vie; strugure produs de aceast─â vi╚Ť─â. [Var.: bosui├│c s. n.] ÔÇô Din bg. bosilek, scr. bosiljak.
BOSUIÓC s. m. v. busuioc.
BUSUI├ôC1 s. n. Plant─â erbacee din familia labiatelor, cu tulpina p─âroas─â, cu flori mici, albe sau trandafirii, cultivat─â prin gr─âdini pentru mirosul ei p─âtrunz─âtor (Ocimum basilicum). Eu am sim╚Ťit ├«n n─âri ╚Öi mireasm─â de busuioc. SADOVEANU, N. F. 13. Busuioc ╚Öi mint-uscat─â ├Ämplu casa-ntunecoas─â de-o mireasm─â pip─ârat─â. EMINESCU, O. I 84. Dragu-mi-i badiu din joc C─â miroas─â-a busuioc! JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 34. (Metaforic) Pentru bab─â, fata mo╚Öneagului era piatr─â de moar─â ├«n cas─â; iar fata ei, busuioc de pus la icoane. CREANG─é, P. 284. ÔŚŐ Expr. (Familiar) A drege busuiocul = a ├«ncerca s─â repari o gaf─â. ÔÇô Variant─â: bosui├│c (NEGRUZZI, S. I 323) s. n.
BOSUIÓC s. n. v. busuioc.
BUSUI├ôC1 s. n. 1. Plant─â erbacee de gr─âdin─â cu tulpina p─âroas─â, cu flori albe sau trandafirii ╚Öi cu miros pl─âcut (Ocimum basilicum). ÔŚŐ Compuse: busuioc-ro╚Öu = plant─â erbacee ornamental─â, cu flori mici, ro╚Öii, dispuse ├«n spice (Amaranthus caudatus); busuioc-s─âlbatic = plant─â erbacee cu tulpina p─âroas─â ╚Öi flori violete (Brunella vulgaris). 2. (Reg.) Numele unui dans popular ╚Öi al melodiei dup─â care se execut─â. [Var.: bosui├│c s. n.] ÔÇô Bg. bosilek, sb. bosiljak.
busui├│c2 (plant─â) s. m.
*busui├│cul (dans) (reg.) s. n. art., neart. busui├│c
busui├│c (dans) s. n.
BUSUIÓC2 ~ioáce n. mai ales art. 1) Dans popular executat în cerc, mai ales într-un tempo lent. 2) Melodie după care se execută acest dans. [Sil. bu-su-ioc] /<sb. bosilijak, bulg. bosilek
BUSUI├ôC3 ~i├│ci m. Plant─â erbacee, ├«nalt─â, cu frunze mici, lunguie╚Ťe ╚Öi cu flori dispuse ├«n spic, albe sau trandafirii, pl─âcut mirositoare, folosite ├«n parfumerie, medicin─â, industria conservelor. [Sil. bu-su-ioc] /<sb. bosilijak, bulg. bosilek
busuiocul 1. Joc* popular rom├ónesc, ritual, care face parte din ceremonialul nup╚Ťial ├«n N Moldovei. Se joac─â de c─âtre femei (dup─â masa mare) a╚Öezate ini╚Ťial ├«n cerc cu m├óinile prinse ├«n lan╚Ť. Ulterior, juc─âtoarele pornesc ├«n monom, deplas├óndu-se ├«n sensul invers rotirii acelor de ceasornic, b├ót├ónd ritmic din palme. Are ritm* asimetric (7/16), mi╚Öcare lent─â, cu pa╚Öi simpli. Melodie proprie, ini╚Ťial vocal─â, este c├óntat─â acum ╚Öi instr. 2. Joc popular rom├ónesc, de perechi, ├«nt├ólnit ├«n centrul Moldovei (jud. Ia╚Öi, Bac─âu). Perechile sunt dispuse ├«n cerc, partenerii ╚Ťin├óndu-se ca la polc─â*. Are ritm binar*, mi╚Öcare vioaie, cu pa╚Öi executa╚Ťi ├«n deplasare pe linia cercului ├«n sensul invers rotirii acelor de ceasornic, altern├ónd cu ├«nv├órtiri pe loc.

Busuioc dex online | sinonim

Busuioc definitie

Intrare: busuioc (s.n.)
bosuioc substantiv neutru
busuioc 3 s.n. substantiv neutru