9 definiții pentru buclucaș
buclucáș, ~ă [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: bucluc + -aș] 1-2 smf, a (Persoană) care provoacă buclucuri (7). 3-4 smf, a (Personă) care caută ceartă cu orice preț. BUCLUCÁȘ, -Ă, buclucași, -e,
adj.,
s. m. și
f. (Persoană) care provoacă, creează buclucuri (
1), care caută ceartă cu orice preț. –
Bucluc +
suf. -aș.
BUCLUCÁȘ, -Ă, buclucași, -e,
adj.,
s. m. și
f. (Persoană) care provoacă, creează buclucuri (
1), care caută ceartă cu orice preț. –
Bucluc +
suf. -aș.
BUCLUCÁȘ, -Ă, buclucași, -e,
adj. Care provoacă buclucuri, care caută ceartă cu luminarea, pîrcotaș. Om buclucaș. ▭ Se făcuse buclucaș, hărțăgos și de tot hapsin, cînd sta cîte două-trei zile pe lîngă casă. CREANGĂ, P. ◊
Fig. Ce ochi verzi și buclucași! GALACTION, O.122. ◊ (Substantivat) Nu e de chip s-o scoți la capăt cu buclucașul acesta. CREANGĂ, P. 254.
BUCLUCÁȘ, -Ă, buclucași, -e,
adj. (Adesea substantivat) Care provoacă buclucuri
(1); care caută ceartă cu orice preț. – Din
bucluc +
suf. -aș.
buclucáș (bu-clu-)
adj. m.,
s. m.,
pl. buclucáși;
adj. f.,
s. f. buclucáșă,
art. buclucáșa,
pl. buclucáșe
buclucáș adj. m., s. m. (sil. -clu-), pl. buclucáși; f. sg. buclucáșă, pl. buclucáșe BUCLUCÁȘ ~ă (~i, ~e) și substantival (despre persoane) Care caută bucluc cu orice preț; pus pe ceartă; certăreț; gâlcevitor; arțăgos; scandalagiu. [Sil. bu-clu-caș] /bucluc + suf. ~aș boclucaș a. și m. care caută bocluc sau ceartă pentru lucru de nimica.
Buclucaș dex online | sinonim
Buclucaș definitie
Intrare: buclucaș (s.m.)
buclucaș substantiv masculin