11 definiții pentru berechet
berechét [At: DIONISIE, ap ȘIO / Pl: ~uri sn, -eți sm / E: tc bereket] 1 sn (Adesea în leg. cu „spor”, mai ales în urări) Belșug. 2 av Din belșug Si: din abundență. 3 sn Prosperitate (neașteptată). 4 sm (Ir) Om care aduce noroc. 5 sm (Îvp) Om șiret și mincinos. Si: pleșcar, haimana. BERECHÉT, (
1, 2) berecheturi,
s. n., (
3, 4) berecheți,
s. m. (
Reg.)
1. S. n. Belșug, abundență. ♦ (Adverbial; sens curent) Din belșug, din abundență.
2. S. n. Noroc, prosperitate (neașteptată).
3. S. m. (
Ir.) Om care aduce belșug, noroc.
4. S. m. Om șiret, mincinos, șmecher, care înșală pe alții, haimana. – Din
tc. bereket. BERECHÉT, (
1, 2) berecheturi,
s. n., (
3, 4) berecheți,
s. m. (
Reg.)
1. S. n. Belșug, abundență. ♦ (Adverbial; sens curent) Din belșug, din abundență.
2. S. n. Noroc, prosperitate (neașteptată).
3. S. m. (
Ir.) Om care aduce belșug, noroc.
4. S. m. Om șiret, mincinos, șmecher, care înșală pe alții, haimana. – Din
tc. bereket. BERECHÉT2, berecheți,
s. m. 1. (Adesea ironic) Om care aduce belșug; noroc. Bun staroste mi-am găsit. Nu știu cine te-a îndreptat la casa mea, că știu că ești berechet bun! CREANGĂ, P. 162.
2. (Familiar) Om îndrăzneț și ușuratic, care nu-și alege mijloacele, nu se dă în lături de la nimic; pungaș, coțcar, potlogar. Neculai, nu te pune în poară cu toți berecheții! CONTEMPORANUL, VII 490. Ai văzut berecheți? Țin cîini și-i mînă pe la case de mănîncă găinile vecinilor. La TDRG.
BERECHÉT, (1, 2) s. n.,
(3, 4) berecheți,
s. m. 1. Belșug, abundență. ♦ (Adverbial) Din belșug, din abundență.
2. Noroc, fericire, prosperitate (neașteptată). Se mirau țăranii ce berechet i-a găsit (CREANGĂ).
3. Om care aduce belșug, noroc.
4. (
Fam.) Pungaș, coțcar, potlogar. –
Tc. bereket. berechét2 (haimana) (
reg.)
s. m.,
pl. berechéți
berechét3 (belșug, noroc) (
reg.)
s. n.,
pl. berechéturi
berechét (persoană) s. m., pl. berechéți BERECHÉT2 ~ți m. pop. Persoană care umblă cu șiretlicuri și înșelăciuni; om șiret și viclean. /<turc. bereket berechet n.
1. noroc: se mirau țăranii ce berechet i-au găsit CR.;
2. belșug: are bani berechet;
3. fig. (și ironic), șiret, om nu glumă: știu că ești berechet bun CR. [Turc. BEREKET].
Berechet dex online | sinonim
Berechet definitie
Intrare: berechet (persoană; -ți)
berechet persoană; -ți substantiv masculin