bănățeán, ~ă [At: HEM 3189 / V: (reg) bălățan, -țan, ~ă / Pl: ~eni, -ene / E: Banat + -ean] 1-2 smf, a (Persoană) care face parte din populația de bază a Banatului. 3-4 smf, a (Persoană) din Banat. 5 smp Populație care locuiește în Banat. 6-7 a Care aparține (Banatului sau) bănățenilor (5) Si: bănățenesc (1-2). 8-9 a Privitor la (Banat sau) bănățeni (5) Si: bănățenesc (3-4). 10-11 a Care este specific (Banatului sau) bănățenilor (5) Si: bănățenesc (5-6). 12 smf (Reg) Țigan de laie. 13 sf (Bot; reg) Varietate de struguri.
bănățeáncă [At: HEM 3189 / V: (reg) -țan- / Pl: ~ence / E: bănățean + -că] 1- 2 sf, af (Femeie) care face parte din populația de bază a Banatului Cf bănățean (1- 2). 3-4 sf af (Femeie) originară din Banat Cf bănățean (3-4). 5 sfa (Reg) Dans popular românesc din Banat. 6 sfa (Reg) Melodie după care se execută bănățeanca (5).
BĂNĂȚEÁN, -Ă, bănățeni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană originară sau locuitor din Banat. 2. Adj. Care aparține Banatului sau bănățenilor (1), privitor la Banat ori la bănățeni; bănățenesc. – Banat (n. pr.) + suf. -ean.
BĂNĂȚEÁN, -Ă, bănățeni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană (originară) din Banat. 2. Adj. Care aparține Banatului sau populației lui, privitor la Banat sau la populația lui; bănățenesc. – Banat (n. pr.) + suf. -ean.
BĂNĂȚEÁN, -Ă, bănățeni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține Banatului sau populației lui, privitor la Banat sau la populația lui. 2. S. m. și f. Persoană care locuiește în Banat sau este originară de acolo. – Din Banat + suf. -ean.