Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

34 defini╚Ťii pentru ardelean─â

ardele├ín, ~─â [At: (a. 1639) ap. HEM 1521 / Pl: ~leni, -lene / E: Ardeal + -ean(─â)] 1-2 smf, a (Persoan─â) din Ardeal Si: transilv─ânean, (├Ärg) ardevan. 3-4 smf, a (Rom├ón) originar din Ardeal. 5 smp Popula╚Ťie care locuie╚Öte ├«n Ardeal. 6 a Care apar╚Ťine Ardealului. 7 a Care apar╚Ťine ardelenilor (5). 8 a Referitor la Ardeal. 9 a Privitor la ardeleni (5). 10 a Care este specific Ardealului. 11 a Care este caracteristic ardelenilor (5). 12 a Care provine din Ardeal. 13 a Care provine de la ardeleni (5). 14 sfa (Reg) Dans popular de perechi cu ritm viu, originar din Ardeal Si: (reg) ardeleanca (5), ardeleneasca (6), abrudeana, ha╚Ťegana, lugojana, some╚Öana, (rar) ardelene╚Öte (4). 15 sfa Melodia dup─â care se danseaz─â ardeleana (14).
ardeleáncă [At: HEM 1523 / Pl: ~lence / E: ardelean + -că] 1-2 sf, af (Femeie) din Ardeal. 3-4 sf af (Româncă) originară din Ardeal. 5-6 sfa Ardeleana (14-15).
ARDELE├üN, -─é, ardeleni, -e, s. m., s. f., adj. 1. S. m. Persoan─â originar─â sau locuitor din Ardeal; transilv─ânean. 2. Adj. Care apar╚Ťine Ardealului sau ardelenilor (1), privitor la Ardeal sau la ardeleni; transilv─ânean, ardelenesc. 3. S. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie dup─â care se execut─â acest dans; ardeleneasca. ÔÇô Ardeal (n. pr.) + suf. -ean.
ARDELE├üNC─é, ardelence, s. f. Femeie originar─â sau locuitoare din Ardeal; transilv─âneanc─â. ÔÇô Ardelean + suf. -c─â.
ARDELE├üN, -─é, ardeleni, -e, subst., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â (originar─â) din Ardeal; transilv─ânean. 2. Adj. Care apar╚Ťine Ardealului sau popula╚Ťiei lui, privitor la Ardeal sau la popula╚Ťia lui; transilv─ânean, ardelenesc. 3. S. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie dup─â care se execut─â acest dans; ardeleneasca. ÔÇô Ardeal (n. pr.) + suf. -ean.
ARDELE├üNC─é, ardelence, s. f. Femeie din Ardeal; transilv─âneanc─â. ÔÇô Ardelean + suf. -c─â.
ARDELE├üN1, -─é, ardeleni, -e, adj. Al ardelenilor; din Ardeal; transilv─ânean. Ora╚Öe ardelene. Ôľş C├«te fete ardelene, Toate-s negre la spr├«ncene. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 28.
ARDELEÁN2, -Ă, ardeleni, -e, s. m. și f. Persoană care este originară din Ardeal sau care locuiește în Ardeal; transilvănean.
ARDELEÁNĂ, ardelene, s. f. (Mai ales articulat) Numele unui dans popular din Ardeal. Să jucăm ardeleana.
ARDELEANC─é, ardelence, s. f. Femeie din Ardeal; transilv─âneanc─â.
ARDELE├üN, -─é, ardeleni, -e, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj. Care apar╚Ťine Ardealului sau popula╚Ťiei lui; privitor la Ardeal sau la popula╚Ťia lui; transilv─ânean. 2. S. m. ╚Öi f. Persoan─â (originar─â) din Ardeal. ÔÇô Din Ardeal + suf. -ean.
ARDELE├üNA s. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal ╚Öi melodia dup─â care se execut─â. ÔÇô Din Ardeal + suf. -ean─â.
ARDELE├üNC─é, ardelence, s. f. Femeie din Ardeal; transilv─âneanc─â. ÔÇô Din ardelean + suf. -c─â.
ardele├ín adj. m., s. m., pl. ardel├ęni; adj. f. ardele├ín─â, pl. ardel├ęne
!ardele├ína (dans) s. f. art., neart. ardele├ín─â, g.-d. art. ardel├ęnei
ardele├ínc─â s. f., g.-d. art. ardel├ęncei; pl. ardel├ęnce
ardele├ín adj. m., s. m., pl. ardel├ęni; f. sg. ardele├ín─â, pl. ardel├ęne
ardeleána (dans) s. f. art.
ardele├ínc─â s. f., g.-d. art. ardel├ęncei; pl. ardel├ęnce
ARDELEÁN s., adj. 1. s. v. transilvănean. 2. adj. v. transilvănean.
ARDELE├üNA s. art. abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleneasca (art.), ciob─âna╚Öul (art.), ha╚Ťegana (art.), lugojana (art.), some╚Öana (art.). (~ este un dans popular cu mi╚Öcare moderat─â.)
ARDELEÁNCĂ s. v. transilvăneancă.
ardele├ín (ardele├ín─â), adj. ÔÇô Transilv─ânean. De la Ardeal, cel─âlalt nume al Transilvaniei, ╚Öi acesta legat de mag. Erd├ęly, tc. Erdel (Cihac, II, 476; DAR). ÔÇô Der. ardelean, s. m.; ardelenesc, adj.; ardelene╚Öte, adv.; ardelenism, s. n.
ARDELE├üN1 ~e├ín─â (~├ęni, ~├ęne) Care apar╚Ťine Ardealului sau popula╚Ťiei lui; transilv─ânean. /Ardeal n. pr. + suf. ~ean
ARDELE├üN2 ~e├ín─â (~├ęni, ~├ęne) m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia Ardealului sau este originar─â din Ardeal; transilv─ânean. /Ardeal n. pr. + suf. ~ean
ARDELE├üNC─é ~├ęnce f. Femeie care face parte din popula╚Ťia Ardealului sau este originar─â din Ardeal; transilv─ânean─â. [G.-D. ardelencei] /ardelean + suf. ~c─â
ARDELEAN s., adj. 1. s. transilv─ânean, (├«nv. ╚Öi reg.) ungurean, (prin Bucov.) ard─âu. (E ~ de origine.) 2. adj. ardelenesc, transilv─ânean, (rar) transilvan. (Popula╚Ťia ~.)
ARDELEANA s. art. abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleneasca (art.), ciob─âna╚Öul (art.), ha╚Ťegana (art.), lugojana (art.), some╚Öana (art.). (~ este un dans popular cu mi╚Öcare moderat─â.)
ARDELEANCĂ s. transilvăneancă, (înv. și reg.) ungureancă. (E ~ de felul ei.)
ardeleana 1. Categorie de jocuri populare rom├óne╚Öti, de cuplu, r─âsp├óndite ├«n ╚Üara Cri╚Öurilor, ╚Üara Mo╚Ťilor, Banat ╚Öi Hunedoara. Au la baz─â forma╚Ťia de ÔÇ×perechi ├«n linieÔÇŁ cu partenerii situa╚Ťi fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â ╚Ťin├óndu-se de m├óini, de umeri, sau de talie ╚Öi o desf─â╚Öurare a mi╚Öc─ârilor pe o traiectorie bilateral─â. ├Än cadrul categoriei se pot distinge 3 grupe de tipuri de joc: a) a. sincopate ÔÇô a. ├«n ╚Öir (v. pe picior), a. ├«n roat─â (roata prin cas─â), a. s─ârit─â, ╚Ťarina mocanilor, ╚Ť. v─âsarilor, lunga, sorocul; a. nesincopate lente ÔÇô poarga bihorean─â (v. luncanul), ardeleanul rar; a. pe doi pa╚Öi, a. pe trei pa╚Öi; a. b─ân─â╚Ťean─â, ╚Ťarina minerilor (╚Ť. Abrudului); a. nesincopate repezi ÔÇô m├ón├ón╚Ť─âlul*, pre loc, bradul, m─âz─ârica, de doi b─ân─â╚Ťean. 2. A. feciore╚Öte ÔÇô grup─â de jocuri f├óc├ónd parte din categoria ÔÇ×jocurilor feciore╚ÖtiÔÇŁ*. 3. Dans de salon introdus pe la sf├ór╚Öitul sec. 19 ├«n p─âtura intelectual─â din Transilvania ╚Öi popularizat prin ╚Öcoal─â ╚Öi ├«n alte regiuni ale ╚Ť─ârii. 4. Joc din Moldova de N, ├«n monom, b─ârb─âtesc, cu multe figuri de virtuozitate (ardeleneasca). 5. Jocuri de diferite tipuri (├«n perechi, cerc sau linie) de origine presupus─â ardeleneasc─â ╚Öi cu nume ├«nrudite (Ardelene╚Öte, Ardelenia etc.).
ardele├ín, -─â, ardeleni, -e, s.m.f., adj. ÔÇô Locuitor din Ardeal: ÔÇ×De la Cavnic, peste munte, sunt ardeleniÔÇŁ (ALRRM, 1969: 4); ÔÇ×C─â noi altuÔÇÖ ╚Ť-om g─âs├«, / Mai de i╚Ť─â, mai de neam, / Nu ca esta-uÔÇÖ ardeleanÔÇŁ (Papahagi, 1925: 219); ÔÇ×Ardelean cu ceapa-n foc, / Mor─â╚Öan cu lapte-n tocÔÇŁ (Bil╚Ťiu, 2006: 216). ÔÖŽ (onom.) Ardelean, nume de familie frecvent ├«n jude╚Ť (4.723 de persoane cu acest nume, ├«n Maramure╚Ö, ├«n 2007, cf. DFN). ÔÇô Din n. top. Ardeal + suf. -ean.
ardele├ínc─â, ardelence, s.f. ÔÇô Femeie originar─â din regiunea Ardeal. Locuitoare din regiunea Ardeal. ÔÇô Din ardelean + suf. -c─â.
ardel├ęan, -eni, s.n. ÔÇô Locuitor din Ardeal: ÔÇ×De la Cavnic, peste munte sunt ardeleniÔÇŁ (ALR 1969: 4); ÔÇ×C─â noi altuÔÇÖ ╚Ť-om g─âs├«, / Mai de i╚Ť─â, mai de neam, / Nu ca esta-uÔÇÖ ardeleanÔÇŁ (Papahagi 1925: 219). ÔÇô Din Ardeal + -ean.
BICAZU ARDELEAN, com. ├«n jud. Neam╚Ť; 4.385 loc. (1991). Expl. de marne ╚Öi calcare. Zon─â turistic─â.

Ardelean─â dex online | sinonim

Ardelean─â definitie

Intrare: ardelean─â
ardeleanc─â substantiv feminin admite vocativul
ardelean─â substantiv feminin admite vocativul