Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

24 defini╚Ťii pentru angara

angar├í sf [At: (a. 1629) ap. HEM 1193 / V: (reg) -rie, -g─ârie, -rea, hang─ârea, hangarale / Pl: ~le / E: ngr ߯░╬│╬│╬▒¤ü╬Á╬╣╬░╬▒] 1 (├Änv) Corvoad─â. 2 Dare. 3 Contribu╚Ťie (├«n bani, ├«n natur─â sau ├«n munc─â) c─âtre (st─âp├ón sau) domnitor. 4 (Reg; lpl) Greut─â╚Ťi (mai ales b─âne╚Öti). 5 (Spc) D─âri c─âtre stat Cf beilic, clac─â, robot─â,
angar├şe sf vz angara
ang─âr├şe1 sf [At: PAMFILE, J. II / E: nct] (Mol) Mul╚Ťime de p─âs─âri de curte.
ang─âr├şe2 sf vz angara
ANGAR├ü, angarale, s. f. 1. (├Än Evul Mediu, ├«n Moldova ╚Öi ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â) Nume generic dat obliga╚Ťiilor ├«n munc─â impuse ╚Ť─âr─ânimii. 2. (Fam.; mai ales la pl.) Dificultate, greutate de ordin material, necaz, belea. [Var.: angar├şe, ang─âr├şe s. f.] ÔÇô Din ngr. angaria.
ANGAR├ŹE s. f. v. angara.
ANG─éR├ŹE s. f. v. angara.
ANGAR├ü, angarale, s. f. 1. (├Än evul mediu, ├«n Moldova ╚Öi ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â) Nume generic dat obliga╚Ťiilor ├«n munc─â impuse ╚Ť─âr─ânimii. 2. (Mai ales la pl.) Sarcin─â, greutate material─â, necaz, belea. [Var.: ang─âr├şe s. f.] ÔÇô Din ngr. angaria.
ANG─éR├ŹE s. f. v. angara.
ANGAR├ü, angarale, s. f. (Mai ales la pl.) Sarcini sau greut─â╚Ťi materiale, belele, necazuri; (mai ales ├«n limba veche) bir, dare, corvad─â. Nu ╚Ötie cum se descurc─â lucr─âtorii ceilal╚Ťi care c├«╚Ötig─â mai pu╚Ťin ╚Öi au angarale mai multe. PAS, L. II 52. La Macovei ├«n sat Nici c─â mai este de stat, C─â te ╚Ťine-n munc─â-afar─â C├«t ╚Ťine ziua de var─â, Numai pe zece parale, Pentru bir ╚Öi angarale. TEODORESCU, P. P. 297. ÔÇô Variant─â: ang─âr├şe (NEGRUZZI, S. I 284) s. f.
ANG─éR├ŹE s. f. v. angara.
ANGAR├ü, angarale, s. f. Sarcin─â sau greutate material─â, necaz, belea; (├«nv.) bir, corvad─â. [Var.: ang─âr├şe s. f.] ÔÇô Ngr. angaria.
ANG─éR├ŹE s. f. v. angara.
angará (înv., fam.) s. f., art. angaráua, g.-d. art. angarálei; pl. angarále, art. angarálele
angar├şe s. f., art. angar├şa, g.-d. angar├şi, art. angar├şei
angará s. f., art. angaráua, g.-d. art. angarálei; pl. angarále
angar├şe (nav.) s. f., art. angar├şa, g.-d. angar├şi, art. angar├şei
ANGAR├ŹE s.f. Obliga╚Ťie impus─â de un stat navelor str─âine de a naviga ├«n interesul acestui stat. [Gen. -iei. / < fr. angarie, cf. gr. angareia ÔÇô servitute].
ANGAR├ŹE s. f. rechizi╚Ťionare de c─âtre un stat beligerant a unor bunuri mobile str─âine, pl─âtind desp─âgubiri. (< fr. angarie)
angar├í (angar├íle), s. f. ÔÇô 1. Obliga╚Ťie ├«n bani sau zile de lucru. ÔÇô 2. Greutate, problem─â, necaz, belea. ÔÇô 3. Pas─âre de curte. ÔÇô Var. ang─ârie, angarie, angarea, hangara(le), angherie. ÔÇô Mr. ang─ârie. Ngr. ß╝Ç╬│╬│╬▒¤ü╬Á╬»╬▒ (Meyer 12; DAR), de unde ╚Öi it. angheria, fr. angarie, sp. angaria, tc. angarya, alb. angherii, bg. angarija, pol. angarya. Sensul 3 este der. de la 2, ├«n ciuda ├«ndoielilor exprimate de DAR; cf. boal─â ca nume de vite.
angarà f. 1. dare în bani sau în natură peste cele legiuite: biruri și angarale POP.; 2. muncă fără plată sau transport în folosul Statului. [Gr. mod. ANGARÌA, de unde și forma moldovenească angărie].
angar├í f. (turc. anghar─şa, d. ngr. angaria, d. vgr. ├íngaros, curier al po╚Öte─ş persice). Corvad─â, be─şlic, munc─â gratuit─â for╚Ťat─â. ÔÇô La Ghib. Sur. XVII, IX, angheri─ş: gloabe ╚Öi alte angheri─ş. V. ╚Öi ang─ârie.
ang─âr├şe ╚Öi angher├şe f. Est. Pl. Pas─âre domestic─â, gali╚Ť─â: hr─ânea ang─âriile. (Neam. Rom. Lit. 3,555), l─âcomia cu care ├«nghit cele ang─âri─ş gr─âun╚Ťele (VR 1911,11,251). Angarale. V. anghirle, coba─şe, guj─âlie, oare, or─âteni─ş.
angara, angarale s. f. necaz, belea

Angara dex online | sinonim

Angara definitie

Intrare: angara
angarie
ang─ârie substantiv feminin
angara substantiv feminin