Dicționare ale limbii române

13 definiții pentru afet

AFÉT, afeturi, s. n. Suport pe care se fixează țeava unui tun. – După fr. affût, germ. Laffette.
AFÉT, afeturi, s. n. Suport pe care se fixează țeava unui tun. – După fr. affût, germ. Laffette.
AFÉT, afeturi, s. n. Suport, fix sau mobil, al unor arme de foc (tun, mitralieră), care permite punerea lor în direcție, ochirea și tragerea. Afet de tun.
AFÉT, afeturi, s. n. Suport al unor arme de foc, care permite punerea lor în direcție, ochirea și tragerea. – După fr. affût.
afét s. n., pl. aféturi
afét s. n., pl. aféturi
AFÉT s. (MIL.) (înv.) strat. (~ al tunului.)
AFÉT s.n. Suport al unei arme de foc, care permite orientarea, ochirea și tragerea. [Pl. -turi, -te / < rus. lafeti, cf. germ. Laffette, fr. affût].
AFÉT s. n. suport aruncător al unei arme de foc (tun, mitralieră, aruncător). (după rus. lafeti, germ. Laffette, fr. affût)
afét (aféturi), s. n. – Suport pe care se fixează țeava unui tun. Fr. affût, modificat ca germ. Laffete.
AFÉT ~uri n. Suport pe care se fixează țeava la unele arme de foc (tun, aruncătoare de mine etc.). /<germ. Laffette, fr. láffut
afet n. suportul unui tun [Nemț. Laffette (= fr. l’affût), din terminologia militară austro-ungară].
AFET s. (MIL.) (înv.) strat. (~ al tunului.)

Afet dex online | sinonim

Afet definitie

Intrare: afet (pl. afeturi)
afet pl. afeturi substantiv neutru