ZORÍLĂ s. m. 1. Personificare a zorilor¹ în basmele populare. ◊ Animal fantastic din basme care se arată în zori¹. 2. Numele popular al stelei Sirius. – Zori¹ + suf. -ilă.

ZORÍLĂ s. m. 1. Personificare a zorilor¹ în basmele populare. ♦ Animal fantastic din basme care se arată în zori¹. 2. Numele popular al stelei Sirius. – Zori¹ + suf. -ilă.

ZORÍLĂ s. m. Numele popular al stelei Sirius; luceafărul de zori, luceafărul dimineții.

ZORÍLĂ s. m. Luceafăr-de-zori. – Din zori¹ + suf. -ilă.

Zorílă (personaj, stea) s. propriu m.

Zorilă (personaj, constelație) s. pr. m.

ZORÍLĂ s. v. luceafarul de ziuă, luceafărul din zori, sirius.

ZORÍLĂ m. Ființă ireală închipuită ca un animal ce se arată în zori. /zori + suf. ~ilă

zorilă m. 1. personificarea zorilor (în basme), luceafărul de dimineață: îi sperie cu Miazănoapte sau Zorilă PANN; 2. vițel născut în zori de ziuă.

zorílă m. fără pl., gen. al luĭ (d. zorĭ). Luceafăru de dimineață.

zorilă s. v. LUCEAFĂRUL DE ZIUĂ. LUCEAFĂRUL DIN ZORI. SIRIUS.