Dicționare ale limbii române

O definiție pentru Pace

PACE cf. subst. pace și blg. Пaчo sint. din Пacкo 1. Pace pren., ar. (Cara 34). 2. Pacea fam., ar. (ib. 92); – R. (Tis 381); Păcescu act. 3. Pacioaga, D. (17 B III 38). 4. Păcioiu s. 5. Păceșilă, N. (An Pit 82). Toate aceste nume se pot explica și ca derivate din Pacu + -e, -ea etc.

Pace dex online | sinonim

Pace definitie