ÎNZORZONÁRE, înzorzonări, s. f. Acțiunea de a (se) înzorzona și rezultatul ei; împopoțonare. – V. înzorzona.

ÎNZORZONÁRE, înzorzonări, s. f. Acțiunea de a (se) înzorzona și rezultatul ei; împopoțonare. – V. înzorzona.

înzorzonáre s. f., g.-d. art. înzorzonắrii; pl. înzorzonắri

înzorzonáre s. f., g.-d. art. înzorzonării; pl. înzorzonări

ÎNZORZONÁRE s. v. împopoțonare.

ÎNZORZONARE s. împopoțonare, (pop.) împoponare, înțoțonare. (~ unei persoane ca o paparudă.)