ȚOPÂRLĂNÍ, țopârlănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A da cuiva epitetul de țopârlan. – Din țopârlan.

țopârlăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țopârlănésc imperf. 3 sg. țopârlăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. țopârlăneáscă